Amenințarea agresiunii ruse de astăzi (24 ianuarie 2022) a fost subiectul principal al întâlnirii miniștrilor de externe din 27 de țări UE de la Bruxelles, la care a participat telefonic Anthony Blinken. Uniunea Europeană și-a reafirmat „sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a altor parteneri din vecinătatea sa estică, în cadrul granițelor lor recunoscute internațional”. Moscova a amenințat cu sancțiuni masive în cazul unui nou război în Ucraina.

Consens și incertitudine

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, după întâlnirea de astăzi, a subliniat unanimitatea celor 27 de țări ale UE în opunerea încercărilor Rusiei de a restabili sferele de influență și liniile de demarcație în Europa, readucând „amintiri întunecate” din trecut.

– Astăzi am obținut un sprijin clar pentru o poziție comună a Uniunii Europene – a subliniat Bawek Jabunski, șef adjunct al Ministerului polonez al Afacerilor Externe.

Cu toate acestea, nici Washingtonul, nici Bruxelles-ul nu dezvăluie detalii despre restricțiile economice planificate.

– Discutate în diferite părți ale Uniunii Europene. Și nu în scris, pentru că cu siguranță se va scurge în mass-media. Și asta ar fi foarte dăunător. Avantajul este ca Rusia să nu fie sigură de detaliile sancțiunilor. Așa cum Rusia se joacă cu noi în incertitudinea mișcărilor militare în jurul Ucrainei – explică unul dintre diplomații de la Bruxelles.

Instituțiile UE s-au asigurat că sancțiunile au fost impuse la câteva zile după decizia politică de a le impune.

Americanii au negat recent scurgerile conform cărora orice posibil pachet de sancțiuni ar fi exclus deja separarea sectorului bancar de SWIFT, un sistem bazat pe baza de date principală a Belgiei care facilitează tranzacțiile bancare internaționale. Reticența, printre altele, de a îndrepta Berlinul către regimul Swift pentru a impune sancțiuni, deoarece aceasta ar însemna și costuri mari pentru economia occidentală.

Potrivit unor informații neoficiale, SUA și Uniunea pregătesc, printre altele, sancțiuni care vizează cele mai mari bănci rusești – iar acestea vor fi acțiunile Washingtonului – restricționând accesul Rusiei la tranzacțiile legate de schimbul de ruble în dolari. Săptămâna trecută, cancelarul Olaf Schultz a anunțat în cele din urmă că în caz de război va fi necesar să se discute și despre oprirea gazoductului Nord Stream 2.

Cu toate acestea, Europa și Statele Unite nu au ajuns încă la o poziție comună, întrucât acțiunile Rusiei ar trebui cu siguranță să ducă la sancțiuni comune. Motivul evident este intrarea forțelor ruse în zonele neocupate în prezent ale Ucrainei. Dar cum rămâne cu milițiile, „oamenii verzi” sau doar atacurile cibernetice masive asupra Kievului? Bruxelles nu are încă un răspuns clar.

Cât de aproape este atacul?

Americanii și britanicii au ordonat deja evacuarea parțială a misiunilor lor diplomatice de la Kiev, dar nici Uniunea Europeană în ansamblu, nici țările sale – inclusiv Polonia și Germania – nu au dat curs până acum.

Statele Unite avertizează de câteva zile că un nou atac rusesc asupra Ucrainei ar putea avea loc aproape în orice moment, iar acesta este unul dintre motivele plecării diplomaților. Cu toate acestea, nu există un consens în Europa pentru o astfel de evaluare. Iar diplomația franceză – deși neoficială – susține ferm că, deși amenințarea unui nou război este mare, nu va dura zile întregi.

– Nu evacuăm instalația poloneză. Bauer Japonsky a spus clar astăzi că monitorizăm situația din Ucraina. Şeful adjunct al Ministerului polonez de Externe a refuzat să răspundă dacă acesta a fost rezultatul unei evaluări a ameninţării militare la adresa Kievului diferită de influenţa Statelor Unite.

Momentan, Germania intenționează doar să finanțeze întoarcerea familiilor diplomatice care, din proprie inițiativă, doresc acum să părăsească Ucraina.

Ce ajutor pentru Ucraina?

Comisia Europeană a oferit Kievului un ajutor macroeconomic de 1,2 miliarde de euro (pentru noile nevoi financiare care decurg din conflictul cu Rusia). Prima plată expresă, supusă aprobării Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, se va ridica la 600 de milioane de euro. În plus, Comisia aproape că își va dubla asistența bilaterală acordată Ucrainei în acest an și va plăti Kievului încă 120 de milioane de euro.

Fiecare nouă agresiune din partea Rusiei se va confrunta cu un răspuns clar din partea noastră, europenii, împreună cu Statele Unite, precum și în cadrul NATO. Acum este important să acordăm sprijin economic și financiar Ucrainei și să continuăm eforturile de detensionare și dialog, a declarat șefa diplomației germane, Annalina Birbock, la Bruxelles.

Contextul anunțurilor de la Berlin și Bruxelles privind creșterea sprijinului financiar pentru Kiev este criticile Ucrainei la adresa Germaniei pentru că a refuzat să trimită arme care ar ajuta la apărarea unei posibile invazii ruse. Mai mult, Germania încă îngreuna Estonia să trimită vechi obuziere germane, mai precis Germania de Est, în Ucraina, folosind dreptul standardului privind comerțul cu arme pentru a restricționa destinatarul, adică Estonia, de la revânzarea sau transferul de arme în alte țări.

Guvernul lui Olaf Schulz invocă principiul german de nelivrare a armelor în zonele de conflict. Cu toate acestea, unii dintre interlocutorii noștri non-germani de la Bruxelles vorbesc despre „anumite semnale” diplomatice că dezbaterea asupra armelor defensive pentru Ucraina „nu s-a încheiat la Berlin”. Astfel, schimbarea nu poate fi exclusă complet; Mai ales dacă la granița cu Rusia au fost deosebit de „evenimente revoltătoare”.

Dar Polonia? Intenționați să susțineți Kievul cu provizii de arme? – Aș dori să spun mai mult decât pot – a răspuns ministrul adjunct Jabłoński, remarcând confidențialitatea detaliilor cooperării specifice în această chestiune dintre Varșovia și Kiev. Potrivit lui Jabłoński, ucrainenii „nu au nicio îndoială” că Polonia le va oferi tot ajutorul de care au nevoie.

Desfășurarea (în albastru) a forțelor ruse la granița cu Ucraina

Întărirea aripii de est

Un nou război în Ucraina ar putea înrăutăți situația de securitate a vecinilor săi din vest și, astfel, NATO a început să-și întărească pregătirea defensivă pe partea de est. Potrivit surselor din New York Times, președintele Joe Biden ar putea lua primele decizii săptămâna aceasta privind sprijinul militar pentru partea de est a NATO.

Opțiunile pe care le au în vedere Statele Unite sunt să trimită între 1.000 și 5.000 de militari americani în țările Europei Centrale și de Est, „cu posibilitatea de a mări acest număr de zece ori dacă situația se înrăutățește”. În prezent, americanii au circa 6000 de soldați pe flancul estic al NATO, atât în ​​cadrul alianței, cât și datorită acordurilor bilaterale, inclusiv din Polonia. Potrivit datelor de la Varșovia, în prezent există aproximativ cinci mii de americani în Polonia și personal militar din alte țări NATO.

Astăzi, sediul NATO de la Bruxelles a reînnoit declarațiile recente emise de mai multe țări pentru a-și consolida prezența militară în Est. Danemarca își îndreaptă fregata spre Marea Baltică și intenționează să trimită patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea NATO în regiune. Spania intenționează să întărească forțele navale NATO cu navele sale și ia în considerare trimiterea de luptători în Bulgaria. Țările de Jos au trimis două avioane de vânătoare F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini eforturile de apărare aeriană ale NATO în regiune și are o navă și unități terestre suplimentare în așteptare pentru a sprijini forța de reacție rapidă a alianței.

În plus, președintele Emmanuel Macron a susținut săptămâna trecută extinderea „prezenței înaintate consolidate” a NATO pentru a include România (începută ca urmare a războiului din 2014 din Ucraina), care include până acum Polonia (un batalion cu sediul în SUA) și Lituania (Germania). ). ), Letonia (canadienii) și Estonia (britanicii). Parisul se angajează să-și trimită forțele în contextul unei astfel de noi dislocare a forțelor NATO în România.

Doriți să comentați acest articol? Fă-o pe Facebook! >>