Legea NATO și Rusia nu mai există. Rusia a arătat că nu se simte legată de ea. Președintele Andrzej Duda a mai spus, într-o conferință comună cu liderul român, că NATO ar trebui să nu mai menționeze acest act din 1997. El a subliniat că, în lumina atacului Rusiei asupra Ucrainei, este nevoie de un nou concept de NATO. Klaus Iohannis a spus: – Cu Polonia, vrem să reafirmăm principala misiune a NATO – apărarea colectivă.
Președintele Andrzej Duda a sosit marți în România, unde s-a întâlnit cu președintele țării Klaus Iohannis în cadrul consultărilor dinaintea summitului NATO de joi. La o conferință comună la București, el a spus că „în fața a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, și în fața unei agresiuni rusești fără precedent împotriva acestui stat liber, independent, suveran (…) pentru noi, dar și pentru toți. Pentru Europa – și asta se poate spune și pentru lume – Este nevoie de un nou concept de NATO. – Astăzi am spus împreună cu Președintele că noul Concept Strategic al NATO, care este în curs de dezvoltare, ar trebui să țină cont de schimbările care au fost în mod clar cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – a spus el. În opinia sa, „pentru NATO Să ținem cont de asta în viitor.” – Cred că prezența NATO în țările noastre ar trebui să-și schimbe imaginea – a continuat. Duda a explicat că acesta ar trebui să fie un „prezența defensivă și permanentă a forțelor NATO pe solul nostru”.
Președintele: Legea NATO și a Rusiei nu mai există
La București, Duda a făcut referire la summitul NATO din 1997 de la Paris, la care a participat Rusia. La acel moment, 16 state membre NATO și Rusia au semnat „Documentul de înființare pe baza relațiilor reciproce, a cooperării și a securității”. Legea NATO și a Rusiei nu mai există. Rusia a arătat că nu se simte legată de ea. Duda a spus marți că NATO ar trebui să nu mai menționeze această lege din 1997 și prevederile acesteia și orice obligații care decurg din NATO. – Aceste obligații nu există, iar astăzi obligația NATO de a apăra lumea liberă împotriva Rusiei, care este un agresor comun, comite crime de război, aruncând bombele asupra așezărilor civile. Deci, acesta este un război care poate fi numit un război total, care este similar cu cel de-al Doilea Război Mondial, trebuie să priviți așa – a adăugat Duda.
Duda: Dacă Belarus se alătură Rusiei, ar trebui să primească aceleași sancțiuni
Președintele a mai anunțat că Polonia și România vor discuta cu aliații lor, printre altele, despre mai multe sancțiuni împotriva Rusiei pentru a o face cât mai dură și despre sprijinul pentru Ucraina. El a mai spus: – Dacă Belarus se alătură Rusiei, va ataca Ucraina cu Rusia și cred că va fi clar că va fi necesar să se impună Belarusi aceleași sancțiuni ca și principalul agresor, adică Rusia. El a adăugat: – Cred că NATO, Uniunea Europeană și toate țările onorabile ar trebui să clarifice: dacă cineva se alătură agresorului și se alătură Rusiei, ar trebui să fie pedepsit la fel ca și agresorul.
Duda a mai anunțat că ei și Iohannis vor confirma perspectiva europeană asupra Ucrainei, Moldovei și Georgiei. – Ar trebui să fie acele țări care în viitorul apropiat, literalmente în următoarele câteva săptămâni, să primească statutul de candidat (editor) de la Uniunea Europeană, să li se acorde asistență, de care va fi nevoie în special de Ucraina ca asistență în reconstruirea țării după Război – a continuat.
Reportaj Tvn24.pl: Atacul Rusiei asupra Ucrainei. A douăzeci și șaptea zi a invaziei
El a estimat, de asemenea, că summitul NATO, care începe joi, ar trebui să țină cont în special de situația din Ucraina și Georgia.
Reuniunile comitetelor NATO, Ucraina, NATO și Georgia trebuie să fie organizate pentru a arăta că ne amintim aceste țări și că problema securității este de o importanță fundamentală pentru aceste țări ca țări libere și democratice cu drept la autodeterminare și pentru Polonia. Președintele a spus că oamenii care locuiesc în ele au dreptul la o viață normală, liberă și lipsită de obstacole.
Președintele României: Avem nevoie urgentă de o întărire semnificativă a aripii de est a NATO
Iohannis a spus că România și Polonia sunt două țări cu o poziție geostrategică importantă în partea de est a NATO.
El a mai apreciat că „avem nevoie urgentă de o întărire semnificativă a flancului estic, de o prezență frontală unificată și întărită”. Președintele României a vorbit și despre necesitatea creșterii prezenței aliaților în țara sa și în regiunea Mării Negre. – El a spus că un exemplu important în acest sens este crearea Grupului de luptă rapid NATO în România.
Citește și: Președintele Andrzej Duda în Bulgaria. Faceți cunoștință cu președintele Romain Radio
Cu Polonia, vrem să reafirmăm principala misiune a NATO – apărarea colectivă. Președintele României a adăugat că vizita președintelui (Joe) Biden în Europa și participarea sa la Summit-ul Aliaților în două zile reprezintă un mesaj puternic pentru unitatea și solidaritatea Aliaților.
Iohannis a mai anunțat că el și președintele Duda au decis să organizeze un Summit București Nouă – cunoscut sub numele de B9 și gruparea statelor din flancul estic al NATO – înainte de summitul NATO de la Madrid programat pentru iunie. – El a precizat că ne vom întâlni cu două săptămâni înainte de summit-ul pentru a ne coordona pozițiile privind întărirea aripii de est.
Discuțiile dintre președinții României și Poloniei au tratat și criza umanitară provocată de agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei. Iohannis a mai subliniat că țara sa și Polonia susțin integrarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei în Uniunea Europeană.
Iohannis și-a exprimat și convingerea că Polonia și România vor putea crește comerțul și investițiile reciproce, precum și în domeniul cooperării strategice. „Acest lucru se referă la proiectele Rail-2-Sea și Via Carpatia”, a explicat el. El a mai declarat că au convenit cu președintele Duda, printre altele, să intensifice cooperarea dintre cele două țări, în special în domeniul securității.
Urmărește TV în direct pe TVN24 GO
„Evanghelist zombie. Organizator incurabil. Guru alcool rău. Tocmai Twitter. Antreprenor pasionat.”