În perioada 4-5 iulie, la Lugano, Elveția, a avut loc o conferință privind reconstrucția Ucrainei, la care au participat reprezentanți a peste 40 de țări și 18 organizații internaționale (inclusiv Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). Ucraina a fost reprezentată, printre alții, de prim-ministrul Denis Shmyhal, de președintele Consiliului Suprem Ruslan Stevanchuk și de o serie de miniștri, și de președintele Volodymyr Zelensky, vorbind de la distanță în fața participanților la forum. În cadrul conferinței a fost prezentat planul de reconstrucție a Ucrainei, cunoscut sub numele de „Planul Marshall”. Acesta a fost pregătit de Consiliul Național pentru Reconstrucția Ucrainei Postbelice, organism consultativ al președintelui, înființat în aprilie. Reconstrucția va dura 10 ani și va fi implementată în trei etape. Prima acoperă nevoile actuale, în special în ceea ce privește reconstrucția infrastructurii critice deteriorate. A doua etapă acoperă anii 2023-2025 (580 de proiecte în valoare de 350 de miliarde de dolari SUA), iar a treia etapă – perioada 2026-2032 (270 de proiecte în valoare de 400 de miliarde de dolari SUA). Planul presupune o creștere economică la nivelul de 7% anual, iar Ucraina va intra în primele 25 de țări în Indicele Capitalului Uman (în prezent 53) și în Indicele de Complexitate Economică (în prezent 47) elaborate de Banca Mondială.

nionic sroiuri

În cadrul forumului, și în cadrul planului de reconstrucție, au fost prezentate 15 programe sectoriale, constând din 850 de proiecte în valoare de peste 750 de miliarde de dolari. Acesta acoperă următoarele domenii:

• Creșteți apărarea și securitatea (50 de miliarde de dolari) – prevede reînarmarea armatei, adaptarea acesteia la standardele NATO și dezvoltarea industriei sale de apărare, inclusiv a industriei aviației;
• Integrarea cu Uniunea Europeană (sub 1 miliard de dolari) – adaptarea dreptului ucrainean la cel al Uniunii Europene;
• protecția mediului (20 miliarde USD) – incl. Construcția complexelor de procesare a gunoiului.
• siguranta vitala (130 miliarde USD) – construirea de noi hidrocentrale, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, finalizarea a două blocuri la centrala nucleară Khmelnitsky, modernizarea altor centrale nucleare, extinderea legăturilor electrice cu țările Uniunii Europene, construcția a 15 gigawați de electrolizor pentru producerea de hidrogen verde.
• Îmbunătățirea climatului investițional (5 miliarde USD) – liberalizarea pe scară largă a economiei, reforma Serviciului Vamal de Stat și Serviciului Fiscal de Stat;
• Oferiți acces competitiv la capital (75 miliarde USD) – introducerea unui sistem de subvenții guvernamentale și garanții pentru împrumuturi, scăderea ratelor dobânzilor la împrumuturi și stimularea dezvoltării creditelor ipotecare;
• stabilitatea financiară generală (60-80 miliarde dolari SUA) – asigurarea de fonduri pentru acoperirea deficitului bugetar;
• Dezvoltarea sectoarelor economice producătoare de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată (50 miliarde USD) – dezvoltarea industriilor alimentare, mobilei, utilajelor, metalurgiei și tehnologiei informației;
• Extensie integrare logistică din Uniunea Europeană (120-160 miliarde USD) prin:
  • crearea unei rute standard între granița cu Polonia și Rawa Ruska (7 km) și Mosika (81 km), modernizarea liniei feroviare largi între granița poloneză și Koel (94 km) – care urmează să fie realizată până la sfârșitul anului 2022 ;
  • Crearea unei rute standard între granița cu Polonia și Kovil (65 km) și Kharif (39 km), precum și între Chub și Uzhhorod (22 km). Mai mult, se preconizează modernizarea a 116 km din linia largă de la Odesa la porturile de pe Dunăre, cu data de finalizare estimată – 2023-2025;
  • construirea unui sector de 585 de kilometri de cale standard între capitala Ucrainei și granița poloneză pentru lansarea unei căi ferate de mare viteză pe drumul Kiev-Varșovia, data de finalizare estimată 2026-2032;
  • modernizarea și extinderea capacității a 13 puncte de frontieră (inclusiv două cu Polonia – Jahodyn-Dorohusk și Ustyluh-Zosin) în perioada 2022-2024 și crearea a trei noi puncte de trecere a frontierei (două cu Ungaria și una cu România);
  • construirea de depozite și terminale la granițele Uniunii Europene, în special lifturi de depozitare a cerealelor;
  • Crearea unei companii comune de logistică cu Polonia și, eventual, cu statele baltice în vederea creșterii transportului feroviar;
  • Semnarea unui acord cu Polonia privind inspecțiile comune la frontieră din partea poloneză;
  • Executarea lucrărilor legate de adâncirea drumurilor în vecinătatea porturilor dunărene pentru asigurarea trecerii navelor cu pescaj de până la 7 metri și înființarea unui nou port fluvial.
• Reconstrucția și modernizarea sectorului locativ în regiuni (150-250 miliarde dolari) – construirea de noi infrastructuri rezidențiale în conformitate cu noile tehnologii, un program de creștere a eficienței energetice a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și apă;
• infrastructura socială (35 miliarde USD) – reconstruirea instalațiilor distruse și modernizarea instalațiilor supraviețuitoare, cu un accent deosebit pe eficiența energetică;
• Dezvoltarea sistemului educațional (5 miliarde USD) – Creșterea calității educației prin reformarea sistemului, adaptarea programelor universitare la standardele de calitate ale UE și crearea unui sistem de burse pentru cercetători;
• Modernizarea sistemului de sănătate (5 miliarde USD) – îmbunătățirea calității serviciilor oferite, inclusiv prin dezvoltarea unităților regionale de îngrijire a sănătății;
• Dezvoltarea culturii și a sportului (20 miliarde USD) – sprijin pentru mass-media regională și centrală, extinderea infrastructurii (muzee și centre culturale), construirea a cinci facilități sportive moderne care permit organizarea de evenimente internaționale;
• Asigurarea eficacității politicii sociale (7 miliarde de dolari) – Reformați sistemul de pensii, integrați veteranii de război și încurajați refugiații să se întoarcă în Ucraina.

Fonduri de reconstrucție

Estimările ucrainene ale costului reconstrucției, în valoare de 750 de miliarde de dolari, este de patru ori mai mare decât PIB-ul țării de dinainte de război, care s-a ridicat la 200 de miliarde de dolari în 2021. Cu toate acestea, ținând cont de prognoza din acest an privind o recesiune la nivelul 30-45%, ar trebui Presupunând că pentru PIB-ul din acest an, acest raport va fi și mai mare. Conform planului, 250-300 de miliarde de dolari vor veni din granturi, 200-300 de miliarde de dolari din împrumuturi și alte 250 de miliarde de dolari din investiții private. Totodată, autoritățile de la Kiev spun că principala sursă de finanțare pentru proiectele naționale vor fi fondurile deținute de Rusia și oligarhia rusă, care au fost înghețate de țările occidentale. La Lugano, premierul ucrainean a anunțat că aceste bunuri (pe care le-a estimat la 300-500 de miliarde de dolari SUA) ar trebui confiscate și predate Ucrainei. Și șeful biroului Președintelui, Andrei Ermak, a sugerat semnarea unui acord internațional care să creeze un mecanism special de compensare din fonduri rusești. În plus, Kiev așteaptă sprijin din partea țărilor partenere și a instituțiilor financiare internaționale, precum și a investițiilor din sectorul privat. Uniunea Europeană este de așteptat să joace cel mai mare rol (conform rapoartelor din presă, Comisia Europeană intenționează să aloce 500 de miliarde de euro în acest scop), dar nu au fost furnizate până acum informații despre detaliile și calendarul.

Evaluare și așteptări

• Planul prezentat la Lugano se referă doar parțial la reconstrucție. De fapt, este un proiect foarte ambițios pentru transformarea completă a statului și a economiei, mai ales în ceea ce privește infrastructura. Se menționează activități care au avut loc la scară limitată înainte de război (ex. modernizarea termică a tuturor clădirilor din țară) sau au fost anunțate la acel moment (ex. dezvoltarea energiei nucleare). Elaborarea și crearea așa-numitei foi de parcurs este de așteptat să înceapă în cooperare cu parteneri străini după Conferința de la Lugano. În multe privințe, se poate observa că prezentările au fost pregătite în grabă sau s-au bazat pe documente dinainte de război. De exemplu, în Programul de securitate energetică, obiectivul de atins era „reducerea importurilor de combustibil din Rusia și Belarus”, deși oricum a fost suspendat după 24 februarie.
• Se pare că unele proiecte pot fi implementate în viitorul apropiat – acest lucru este valabil mai ales în cazul investițiilor în infrastructură selectate care cresc capacitatea graniței cu Uniunea Europeană, care rămâne singura rută comercială cu Ucraina. Cu toate acestea, pot fi identificate mai multe probleme discutabile. Planul, de exemplu, nu include posibilitatea de a conecta Liov și Varșovia cu o linie de măsurare standard. Proiectele prezentate menționează doar realizarea unei astfel de linii de la granița poloneză până la Rawa Ruska, deși o astfel de legătură există deja și se pare că va fi suficientă pentru a o moderniza. Nu există nici un proiect de extindere, adică legătura de la Mościska Drugie sau Rawa Ruska la Lvov, deși în luna mai Căile Ferate de Stat ucrainene au informat că au început pregătirile pentru implementarea primei dintre aceste rute. Planul menționează posibilitatea construirii unei căi ferate standard între Lvov și Chub (Oblastul Zakarpattia), care să îi permită să se alăture coridorului UE-Mediteranean și să facă legătura cu portul Constanța, dar nu prelungește linia cu ecartament standard de la Lviv – prin Ivano-Frankivsk și Cernăuți – până la rețeaua feroviară românească care duce la Acest port. Ambele rute vor permite pe viitor să se alăture inițiativei Rail 2 Sea, care are în vedere crearea unui coridor între porturile Gdańsk și Constanța, însă a doua opțiune (prin Lublin, Lviv și Suceava) pare mult mai ușor și mai rapid de implementat, deoarece evită curba Carpaților dinspre est și are, de asemenea, avantajul Va face mai ușor pentru portul Gdansk ridicarea mărfurilor din Ucraina.
• Cea mai mare slăbiciune a planului prezentat este lipsa de claritate cu privire la sursele de finanțare. Chiar dacă presupunem că 750 de miliarde de dolari sunt considerabil supraevaluate și respingem acele proiecte cărora nu li s-a acordat prioritate (cum ar fi construirea de noi instalații sportive), costul reconstrucției va fi totuși enorm. În teorie, cea mai rezonabilă ar părea a fi utilizarea fondurilor rusești înghețate de către Occident, dar nu este sigur dacă acest lucru este posibil, deoarece în prezent nu există mecanisme legale aplicabile general care să permită confiscarea și restituirea proprietăților rusești. . spre Ucraina. Doar Canada a oferit o astfel de soluție prin lege, dar nu include obligația de a transfera fonduri către Ucraina. Marea Britanie a anunțat pași similari, dar este greu de spus când îi va face. După conferința de la Lugano, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Comisia Europeană lucrează la o soluție juridică care să permită confiscarea bunurilor rusești, dar nu a prevăzut niciun interval de timp pentru aceste acțiuni.
• Trebuie subliniat că până și actualul sprijin financiar al bugetului ucrainean din Occident este insuficient și că Kievul este forțat de facto să „tipărească” hrivna, ceea ce contribuie la creșterea inflației. Speranțele pentru un aflux masiv de investiții private (Kievul contează pe 50 de miliarde de dolari în 2023-2025) par complet nerealiste în condițiile actuale. De asemenea, este îndoielnic că acest lucru se va întâmpla, chiar dacă se va conveni asupra unei forme de încetare a focului în următoarele luni.
• În prezent, este, de asemenea, dificil de determinat cum arată mecanismul de transformare. Cel mai probabil, va fi alocat unor proiecte specifice, sub supravegherea Comisiei Europene, deși există opinii ale reprezentanților autorităților ucrainene că Kievul ar trebui să aibă control total asupra cheltuielilor sale. Principala provocare va fi menținerea transparenței în licitații, cu care Ucraina a avut probleme majore chiar înainte de război. Va fi esențial dacă ajutorul occidental depinde de progresul reformelor, în special de cele legate de justiție și de lupta împotriva corupției.