Dialogul Poloniei cu Comisia Europeană privind reforma judiciară a stagnat. Când Sejm-ul a adoptat, la începutul acestui an, un amendament la Legea Curții Supreme – care trebuia să răspundă așteptărilor Bruxelles-ului cu privire la reforma sistemului judiciar polonez – se părea că disputa de la Varșovia cu factorii de decizie din UE va fi rezolvată în curând.

Însă în februarie, președintele Andrzej Duda a trimis modificarea Curții Constituționale în cadrul procedurii de revizuire preventivă. Instanța nu s-a ocupat încă de amendament din cauza dificultăților în formarea unui banc complet de judecători care să se ocupe de această problemă – unii judecători nu o recunosc pe Julia Przylebska ca președinte al Curții Constituționale.

Încercări de a găsi o soluție la situație prin modificarea Codului de procedură în fața Curții Constituționale, care ar reduce numărul judecătorilor care alcătuiesc așa-zisa Curte Constituțională. O bancă plină, eliminând astfel problema judecătorilor care pun sub semnul întrebării îndeplinirea atribuțiilor actualului președinte, nefiind atins până acum niciun rezultat.

După cum subliniază economiștii de la ING, Dacă acest impas legal nu va fi rezolvat în următoarele luni, începând de la începutul lui 2024, Polonia nu va putea cheltui bani din perspectiva noului buget al UE pentru 2021-2027.. „Reformele judiciare sunt așa-numitele repere (sau orizontale) ale Facilității de redresare și reziliență (abreviere RRF; un instrument al UE care oferă granturi și împrumuturi pentru sprijinirea reformelor și investițiilor – nota editorului)”, susțin analiștii.

În practică, aceasta înseamnă că aceste etape specifice – spre deosebire de așa-numitele etape sectoriale, Polonia trebuie să realizeze, de exemplu în ceea ce privește transformarea energiei, pentru a putea conta pe plățile din instrumentul QRF. Problemele legate de justiție sunt „importante și pentru plata fondurilor de coeziune din noul” buget al UE, adaugă experții, menționând că una dintre condițiile aici este respectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, care prevede, printre altele: asupra independenţei instanţelor judecătoreşti.

Polonia a cheltuit acum 87 la sută. Fondurile de care dispune în „vechea” perspectivă UE, deci restul de 13% din fondurile la care are dreptul, adică aproximativ 10 miliarde de euro, vor ajunge în Polonia până la sfârșitul anului 2023 – notează economiștii de la ING.

Deja la începutul anului 2024, fluxul fondurilor de coeziune s-ar putea opriÎn special în lumina declarațiilor recente făcute de comisarul UE pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, care a precizat că nicio plată nu va fi eliberată din perspectiva noului buget dacă Polonia nu îndeplinește condițiile cerute.

Deci, într-un scenariu pesimist care presupune o oprire bruscă a fluxului de fonduri către Polonia și un acord între Varșovia și Bruxelles abia la jumătatea anului 2024, va exista un flux net de fonduri UE către Polonia anul viitor (adică ținând cont de are nevoie). plăți către bugetul Uniunii Europene) poate fi în limita zero – concluzionează economiștii de la sediul ING.

„Mica” consolare este faptul că plățile aferente Politicii Agricole Comune, aproximativ 5 miliarde de euro pe an, nu sunt în pericol, pentru că fac parte din programele de sprijin la nivelul UE, după cum ne amintesc și economiștii de la ING.

Riscul de a reține plata fondurilor UE într-o măsură similară cu cea a Poloniei se aplică și Ungariei, care este în prezent în negocieri cu Comisia Europeană. Despre reformele justiției.

La mijlocul lunii iulie Ungaria Comisia Europeană a trimis un raport corespunzător la Bruxelles, deschizând o perioadă de 90 de zile în care Comisia Europeană poate accepta sau respinge modificările propuse de Budapesta în sistemul judiciar.

Această fereastră funcționează pe principiul unui ceas de șahTrecerea timpului este suspendată după fiecare pas de către Bruxelles – care pe 25 septembrie a cerut maghiarilor să răspundă la nouă întrebări suplimentare legate de implementarea reformelor. Când vor veni răspunsurile, ceasul va începe din nou, iar pariul va fi deschiderea accesului Ungariei la până la 13 miliarde EUR din fonduri ale politicii de coeziune.

În ceea ce privește ceilalți vecini ai Poloniei, analiștii economici îi clasifică drept așa-numitul coș din Europa Centrală și de Est – care acoperă țările din Europa Centrală și de Est – Există și unele riscuri în ceea ce privește debursarea fondurilor UE în cazul Românieideși nu foarte mare, implică reducerea tranșelor de plăți ale RRF în cazul nerespectării anumitor etape specifice stipulate în RRF.

Una dintre condițiile pentru deschiderea celei de-a treia tranșe de fonduri RRF pentru București este: Lichidarea așa-ziselor pensii speciale pentru reprezentanți – În prezent, subiectul unor lupte legislative între Parlamentul României și Curtea Constituțională a României.

Mizele din acest joc de poker financiar dintre Bruxelles, Polonia, Ungaria și România sunt mari, aceste țări probabil că vor primi echivalentul a aproximativ 20% până la 25% în următorii ani. PIB în 2021 Sub formă de transferuri sau împrumuturi în cadrul Fondurilor de Coeziune, RRF, precum și a planului REPower UE, care urmărește ca statele membre UE să fie independente de combustibilii fosili din Rusia până în 2030.