Guvernul României a majorat cheltuielile publice înaintea alegerilor din decembrie 2016, dorind să obțină sprijinul și voturile cetățenilor. După alegeri, noul guvern socialist a crescut în continuare cheltuielile pentru a-și arăta generozitatea.

Comisia Europeană a emis un avertisment către țară în mai și a sugerat statelor membre să adopte o recomandare de a lua măsurile corespunzătoare în acest an.

Consiliul UE a concluzionat că a existat o „abatere semnificativă” de la traiectoria fiscală a României în 2016. Soldul structural al țării sa deteriorat de la minus 1%. PIB la minus 2,6 la sută. produsul intern brut. Indicatorii structurali (deficit sau sold) ne permit să estimăm starea finanțelor publice dacă acestea nu au fost afectate de ciclurile economice. Citirile pentru România arată că țara se află într-o poziție din ce în ce mai proastă.

În iunie, miniștrii de finanțe din UE au decis ca România să întreprindă o ajustare structurală de 0,5% din PIB (adică fie reducerea cheltuielilor, fie creșterea veniturilor bugetare, sau ambele, până când situația se va îmbunătăți). Autoritățile de la București au ignorat însă aceste recomandări.

Într-un raport înaintat instituțiilor Uniunii Europene în octombrie, Bucureștiul a indicat că deficitul bugetar va ajunge anul acesta la 3%. produsul intern brut. Prognozele economice ale Comisiei Europene arată că situația se va înrăutăți și că deficitul va ajunge la 3,3%. produsul intern brut. Acest lucru se datorează faptului că, în loc să se îmbunătățească cu 0,5%, soldul structural se va deteriora cu 1,1% ca urmare a creșterii cheltuielilor.

Pe 22 octombrie, Comisia Europeană a propus alte recomandări. Sunt mai pretențioși decât cei care au fost înainte de vacanță. Acum se preconizează că Bucureștiul își va reduce deficitul structural cu cel puțin 0,8%. PIB anul viitor. Marți, miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene sunt programați să solicite României să ia măsurile necesare pentru a asigura acest efect.

De asemenea, țările UE vor dori să încurajeze Bucureștiul să folosească orice câștig extraordinar pentru a reduce deficitul, deoarece consolidarea fiscală ar asigura o îmbunătățire de durată a sectorului guvernamental public. Astfel, se poate realiza echilibrul structural (adică un buget fără deficit, fără a lua în considerare factorii legați de situația economică). Decizia privind România va fi luată cu majoritate calificată. Termenul limită pentru îndeplinirea obligațiilor este programat să fie 15 aprilie 2018.

Partidul Socialist post-comunist care conduce în prezent România a câștigat alegerile parlamentare care au avut loc anul trecut sub sloganul creșterii veniturilor. În 2009, România a intrat în recesiune, din care și-a revenit prin politici restrictive, inclusiv o scădere cu 25% a veniturilor publice. Politica de creștere a veniturilor a fost inițiată în 2013 de Victor Ponta, premier și apoi lider al socialiștilor. La mijlocul anului 2013, guvernul Ponta a redus taxa pe valoarea adăugată la pâine și făină de la 24 la 9 la sută. În 2014, au existat noi reduceri ale TVA-ului la produsele alimentare și o serie de reduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, și a fost introdusă o reducere cu 5% a contribuțiilor angajatorilor la asigurările sociale. Această politică a fost continuată de Consiliul Tehnic al fostului comisar UE Dacian Cioloș, ales în noiembrie 2015.

După alegerile parlamentare de anul trecut, politica de generozitate bugetară a continuat, salariile în sectorul public crescând în medie cu 10%, iar la poliție cu 15%. Salariile medicilor au crescut și mai mult. Pentru a stimula consumul, impozitul pe venit pentru persoane fizice a fost redus de la 16 la 10 la sută, ceea ce echivalează cu impozitul din Bulgaria vecină, care era anterior cel mai mic din Uniunea Europeană. În al treilea trimestru al acestui an, România a înregistrat o creștere record a PIB de 8,8%.

>>> Vă recomandăm: Românii cumpără și Patrioți. Doar mai rapid și mai ieftin decât Polonia

În același timp, guvernul a decis să facă un pas nepopular – începând din 2018, a împovărat angajații cu aproape întregul cost al asigurărilor sociale. Reducerea impozitului pe venit nu va compensa această creștere, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor într-o serie de sectoare. Acest lucru a provocat proteste.

La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Klaus Iohannis a criticat guvernul pentru ceea ce a considerat politici inconsistente și a cerut consultări cu privire la deciziile controversate înainte ca acestea să fie implementate. Sindicatele au amenințat cu noi proteste și greve.

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mesa, a confirmat că România va putea reduce deficitul bugetar la mai puțin de 3%. PIB anul acesta și anul viitor și anunță reduceri serioase ale cheltuielilor publice și continuarea colectării impozitelor datorate de companiile străine care operează în România.