Acordul de apărare încheiat de Ucraina și România, ca și alte acorduri similare, are un caracter mai general și declarativ; Diferă prin accentul pus pe regiunea Mării Negre – spune Kamil Calus de la OSW PAP.
„Este un document asemănător cu altele hotărâte de Ucraina, dar surse anonime din Administrația Prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe au subliniat în presa românească că nu are absolut nicio semnificație politică, juridică, și că partea română nu a furnizat. nicio garanție”, a spus un istoric și istoric român PAP. Analistul Armand i-a spus lui Gosu.
Acordul a fost semnat de președinții României, Klaus Iohannis, și Volodymyr Zelensky, al Ucrainei, în marja unui summit NATO de la Washington, joi. Se precizează, printre altele: România va transfera Sistemul de Apărare Aeriană Patriot în Ucraina și va trimite rapid toate echipamentele necesare prin teritoriul său.
„România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va avea nevoie pentru a reuși și își va menține sprijinul actual de ajutor, inclusiv pachetele de ajutor militar agreate de ambele ministere apărării”, se arată în acord.
„Documentul de la București afirmă aspirațiile europene și euro-atlantice ale Kievului, susține așa-numita formulă de pace a Ucrainei (inclusiv, printre altele, o cerere de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean în vederea realizării unei păci de durată), declară sprijinul continuu. – inclusiv militar – la Kiev (până la victoria Ucrainei) și Pentru a ajuta Ucraina să-și construiască viitoarele forțe de securitate și apărare”, spune Calus. De exemplu, în construirea viitoarelor capacități de apărare ale Ucrainei, România nu a anunțat transferul sau vânzarea de echipamente, ci „explorează posibilitatea de a ajuta Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice”, insistă el.
În acest document, se face referire la centrul de pregătire a piloților F-16 recent deschis în România, care vizează, printre altele,: veteranii din Ucraina. „Ceea ce distinge acordul de, de exemplu, acordul polono-ucrainean, care pune un accent puternic pe problemele Mării Negre, este că Marea Neagră este o zonă de interes deosebit din punctul de vedere al politicii de securitate a României, „, a remarcat Kalas.
„Textul acordului politic semnat de România cu Ucraina este similar cu cel semnat de alte țări și în conformitate cu prevederile Cartei Națiunilor Unite, domenii importante de cooperare pentru consolidarea capacității Ucrainei de a se apăra și de a lupta împotriva agresiunii ruse, precum și pentru a întări securitatea României”, a scris agenția Agerpres.
Acordul prevede că România va depune eforturi pentru a asigura utilizarea maximă a canalelor sale de transport și logistică pentru a facilita proiectele pe termen scurt, mediu și lung în procesul de reconstrucție al Ucrainei. Atingerea obiectivului este de a satisface nevoile forțelor de apărare și securitate.
Agerpres apreciază că oficializează practic cooperarea existentă între România și Ucraina în diverse domenii, stabilind totodată cadrul politic pentru continuarea acestei cooperări.
„Dacă citiți cu atenție acest acord, puteți înțelege că este un set de documente bilaterale încheiate între țări”, spune Armand Gosu.
El subliniază că singurul lucru neobișnuit este locul unde a fost semnat acordul – Washington, care în opinia sa indică că „Statele Unite au obligat România să semneze acest acord”.
Acordul Ucraina-România urmărește să completeze prevederile Declarației comune G7 privind sprijinul pentru Ucraina, adoptată în iulie 2023. În total, Ucraina a semnat deja 23 de acorduri bilaterale de securitate cu: Regatul Unit, Germania, Franța, Danemarca, Canada, Italia, Țările de Jos, Finlanda, Letonia, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia, Islanda, Norvegia, Japonia, Marea Britanie. Statele Unite, Uniunea Europeană, Estonia, Lituania, Polonia, Luxemburg și România.
Din București Justina Bruce
„Zombieaholic. Nerd general de twitter. Analist. Guru al culturii pop amator. Fanatic al muzicii.”