În situația dificilă din Ucraina, acțiunile noastre comune de susținere sunt și mai importante, a spus ambasadorul României Cosmin Onesi. El a considerat că este datoria Ucrainei să se asigure că „calea euro-atlantică” a Ucrainei rămâne ireversibilă.
El a promis că România va ajuta Ucraina atâta timp cât va avea nevoie și știa că societatea românească „nu se poate abține singură”. El a atras atenția asupra amenințării Rusiei la adresa Moldovei și a cerut sprijin pentru urmărirea țării de a adera la UE.
Ambasadorul a prezentat ipotezele de bază ale politicii de securitate a României și ale relațiilor polono-române Subcomisiei Permanente pentru Cooperare Externă și Comitetului Parlamentar de Securitate a NATO, în special în contextul situației din Ucraina. El a insistat că răspunsurile la incidentele de încălcare a spațiului aerian de către dronele și rachetele rusești trebuie convenite cu aliații.
„Situația actuală de pe frontul Ucrainei este dificilă pentru Kiev, ceea ce face ca succesul operațiunilor noastre comune de sprijin să fie foarte important pentru regiune și continent. La fel ca Polonia, România vrea să se asigure că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei va fi un eșec strategic”, a adăugat el. spuse el. El a declarat că România „își va continua sprijinul multidimensional acordat Ucrainei cu comunitatea internațională atât timp cât va fi necesar”.
El i-a asigurat pe parlamentari că societatea românească, ca și societatea poloneză, care își amintește de o jumătate de secol de guvernare sovietică, „nu s-a săturat de ajutor”. Vede că nu poate fi obosit.
„De fiecare dată când nu vorbim sau nu acționăm, dăm Rusiei motive să creadă că șovăim în sprijinul nostru pentru Ucraina. Prin urmare, trebuie să susținem ferm, uniți și tare propunerile președintelui Zelensky și să ne continuăm eforturile de a angaja parteneri globali”, a spus el. El a adăugat că România sprijină planul de pace prezentat de președintele Zelensky.
„În ceea ce privește Ucraina, avem obligația morală, politică și strategică de a ne asigura că calea euro-atlantică a Ucrainei este ireversibilă. Scopul nostru este să obținem o pace justă și cuprinzătoare în Ucraina și în Ucraina”, a spus el.
El a atras atenția asupra eforturilor Poloniei și României de a sprijini Ucraina cu echipamente, precum rachetele patriotice puse la dispoziție de România, și de a unifica poziția țărilor din partea de est a NATO. Cei Nouă București, conduși de Polonia și România.
„Situația specială a Republicii Moldova se află în pragul unui moment important pentru viitorul ei european – alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la Uniunea Europeană programat pentru 20 octombrie”, a subliniat el. „Chisina are nevoie de sprijinul și atenția noastră”, a adăugat el, referindu-se la „propaganda falsă a agresiunii”. „În timp ce Republica Moldova priveşte spre Europa, Kremlinul este de aşteptat să-şi intensifice războiul hibrid în ţară şi să facă tot ce este necesar pentru a deraia forţele pro-europene înaintea alegerilor prezidenţiale şi a referendumului din 20 octombrie”, a avertizat el.
El a subliniat că regiunea Mării Negre este în beneficiul comunității euro-atlantice „un loc sigur și previzibil, deschis comerțului și cooperării internaționale, nu, de exemplu, un loc de joacă pentru marina rusă”.
El a reamintit, de asemenea, acordul privind parteneriatul strategic și cooperarea industrială și de apărare dintre România și Polonia. „Țările noastre, vecine cu Ucraina și aproape de ostilități, sunt vulnerabile la provocările rusești, fie că sunt rezultatul operațiunilor militare împotriva vecinilor noștri comuni sau de natură hibridă, îndreptate împotriva noastră sau a partenerilor noștri din regiune”, a spus el. a spus el.
Întrebat despre reacția la încălcările spațiului aerian de către obiectele rusești și despre posibilitatea de a le doborî, ambasadorul a remarcat că Polonia și România au experiențe similare și că dronele zburătoare și – ca și în Polonia – rachete pot reprezenta o amenințare pentru populație. Până acum, nicio țară care a pătruns în acest mod nu a încercat să doboare aceste obiecte, a subliniat el, invocând lacunele legislative drept unul dintre motive. În România, a spus el, proiectul regulamentelor relevante este în prezent supus consultărilor și cooperării strânse în cadrul NATO. El a spus că în România, ca și în Polonia, decizia de a distruge o astfel de instalație ar putea fi luată „numai și exclusiv la nivelul Aliaților”. El a considerat necesar un „dialog combinat” cu țări precum România, Polonia și Letonia, pe teritoriul cărora au fost debarcate mărfuri rusești.
Polonia și România au un parteneriat strategic; În octombrie 2009, președinții celor două țări au semnat o declarație pe această temă. Principalele obiective ale cooperării sunt adaptarea NATO la noile provocări, consolidarea rolului Uniunii Europene și ambele țări sunt angajate în cooperarea în UE pentru securitatea energetică. forum. În martie 2022, Polonia și România au semnat o declarație privind cooperarea dintre industriile de apărare. Unul dintre cele opt grupuri de luptă multinaționale NATO de pe Frontul de Est este staționat în România și are un contingent polonez de până la 300 de soldați în zona sa.
„Zombieaholic. Nerd general de twitter. Analist. Guru al culturii pop amator. Fanatic al muzicii.”