Știați că Pământul și întregul sistem solar au trecut prin nori interstelari denși, ceea ce ar fi putut contribui la formarea erei glaciare? Un astfel de eveniment a avut loc probabil cu aproximativ 7 milioane de ani în urmă (sau chiar mai devreme) și a fost asociat cu compresia heliosferică.

Norii interstelari care umplu spațiul dintre stele constau în principal din hidrogen, o cantitate mică de heliu și urme de elemente mai grele. Norii uriași de material joacă un rol cheie în formarea de noi stele, furnizând materialul necesar procesului și, de asemenea, răspândind elemente după cele care au fost acolo înainte de a muri. Prezența sa în galaxie contribuie la ciclul continuu al nașterii și morții stelelor, iar densitatea și dimensiunea sa variază foarte mult de la un loc la altul.

Pe măsură ce sistemul solar călătorește prin brațul lui Orion, Pământul trece prin diferite regiuni cu diferite niveluri de densitate a norilor. În această călătorie, întâlnim multe stele și nebuloase și, uneori, experimentăm interacțiuni gravitaționale subtile. Este adevărat că aceste procese sunt foarte lente la scara vieții umane – revoluția completă a Soarelui în jurul centrului galactic durează aproximativ 250 de milioane de ani – dar efectele acestor interacțiuni pot fi importante pentru clima planetei noastre.

O echipă de astronomi condusă de Jess A. Miller de la Universitatea din Boston urmărește două perioade în care Pământul și sistemul solar au trecut prin nori interstelari denși – acum 2 milioane și 7 milioane de ani. Cercetările sugerează că acești nori erau suficient de denși pentru a comprima heliosfera, bula protectoare a vântului solar care înconjoară sistemul nostru, pe orbita Pământului.

Vântul solar este un flux de particule încărcate care emană din coroana Soarelui și se deplasează prin sistemul solar cu viteze de 400 până la 800 de kilometri pe secundă. Atunci când acest flux întâlnește zone de nori mai dense, efectul său este redus, ceea ce poate duce la diferite schimbări climatice pe Pământ.

Continuați să citiți mai jos

Cercetările anterioare au sugerat că astfel de interacțiuni ar fi putut duce la răcirea globală, contribuind la formarea erelor glaciare. Folosind tehnologii moderne, echipa lui Miller a confirmat că astfel de fenomene ar putea avea un impact asupra atmosferei Pământului, în special asupra nivelului de hidrogen din atmosfera superioară. Acest hidrogen este cel care, atunci când intră în straturile inferioare, creează molecule de apă, care, la rândul lor, duce la o scădere a cantității de ozon din atmosferă.

Aceste fenomene au reușit să reducă cantitatea de lumină solară care ajunge pe Pământ cu aproximativ 7%.Acest lucru a fost suficient pentru a scădea semnificativ temperaturile de pe planetă. Este posibil ca aceasta să fi dus la începutul unei alte ere glaciare, care afectează clima și condițiile de viață de pe Pământ. Se dovedește că suntem foarte norocoși să trăim astfel de vremuri – cu siguranță putem visa la o vacanță în țări calde dacă se întâmplă să călătorim prin nori de materie din univers. Cu toate acestea, trebuie să știm că o astfel de perioadă va veni cu siguranță. Singura întrebare este dacă vom continua pe planeta noastră.