Austria spune că sistemul Schengen nu funcționează. Refuzul României și Bulgariei de a adera în decembrie 2022 s-a bazat în principal pe datele Ministerului de Interne austriac: 100.000 de „treceri ilegale de frontieră” în Austria, dintre care 75.000 nu au fost înregistrate în nicio altă țară din UE. Cu toate acestea, problema migrației ilegale este adevăratul și singurul motiv pentru care Austria nu dorește România în Schengen și care sunt șansele ei de aderare?

Mai întâi, să analizăm mediul:

Accesul la Spațiul Schengen este un drept și o obligație stabilită prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, iar în acest context, România declară că dorește să participe la toate formele de cooperare care vizează aprofundarea integrării europene, asigurând protecția practică a UE. exterior. Frontiere de la aderarea la UE la 1 ianuarie 2007. Conform acquis-ului Schengen, intrarea în spațiul Schengen necesită parcurgerea mai multor etape, despre care România spune că vor fi finalizate până în 2011.

Principala concluzie a celor șase rapoarte de evaluare Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat de implementare a acquis-ului Schengen și este în mare parte pregătită să adere la spațiul Schengen. Singurul raport care sugera o reevaluare a fost referitor la frontierele aeriene. Comisia Europeană a sprijinit aderarea României la spațiul Schengen din 2011. Cu toate acestea, multe țări s-au opus aderării României pentru că decizia de aderare trebuie luată în unanimitate de toate statele membre UE.

Astfel, în 2011, Franța și Germania au solicitat oficial Bulgariei și României să amâne aderarea la spațiul Schengen, argumentând că accesul ar fi „prematur” din cauza „deficiențelor” legate de securitate și justiție, corupție și crima organizată. Mai târziu, în 2012, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție prin care se opune intrării României în spațiul Schengen, în care parlamentarii olandezi susțineau că România nu îndeplinește cerințele tehnice pentru aderarea la Schengen.

Deși România a susținut că a îndeplinit condițiile tehnice de aderare din 2011, evenimentele ulterioare (în politica internă, fenomenul migrației și criza refugiaților, pandemia Covid-19, războiul din Ucraina) au afectat deciziile privind politica de aderare.

Cu toate acestea, la începutul lunii octombrie 2022, europarlamentarii români au anunțat că lucrează la un proiect de rezoluție pentru ca România să adere la Schengen. La scurt timp după, pe 8 decembrie 2022, Austria a blocat intrarea României votând împotriva acesteia la o reuniune a Consiliului JAI de la Bruxelles, spunând că Schengen nu funcționează și că este atacat de imigranți ilegali. Mai târziu, au apărut zvonuri că un alt dezavantaj al apartenenței României la Schengen a fost potențialul de creștere a criminalității. Desființarea controalelor la frontieră ar putea crește traficul de persoane, precum și numărul de migranți care încearcă să intre în spațiul Schengen prin România. Acest lucru a declanșat un război diplomatic între România și Austria, atât la propriu, cât și la figurat. În mediul geostrategic complex actual, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercări continue de subminare a unității europene, comportamentul Austriei transmite un semnal politic neplăcut despre capacitatea UE de a consolida integrarea europeană, în special cu România. Acesta a demonstrat un angajament clar de a contribui activ la consolidarea acțiunii și integrării europene bazate pe principiile coeziunii și solidarității.

În același timp, elitele politice din România cred că Austria va continua să o împiedice să adere la Schengen, despre care experții spun că este „călcâiul lui Ahile” al UE, deoarece este puternic dependentă de capitalul rus. Credința populară de la București este că Austria nu se mai poate retrage în fața opiniei publice austriece, ceea ce este important doar pentru ei, mai ales că la alegerile de anul viitor, cu candidați cu opinii pro-ruse în primul rând, orice încercare a României de a convinge Austria este practic sortit eșecului.

Dar Austria nu a fost singura problemă în procesul de aderare, o altă problemă pentru România a fost opoziția olandeză și austriacă față de aderarea Bulgariei, chiar și pe fundalul convingerii austriece. Opoziția Bulgariei ar putea fi o problemă serioasă pentru guvernul de la București, deoarece granița dintre cele două țări nu ar trebui să fie o frontieră Schengen și pregătirea securității la această frontieră ar consuma mult timp.

În orice caz, aderarea la spațiul Schengen rămâne un proiect național pentru România, perspectivele sale de acces sunt încă neclare, dar cert este că face progrese și pe drumul cel bun, dar mai are un drum lung de parcurs. (Elena Polia, ISW) Foto: Ministerul Afacerilor Externe