„Este vorba despre o limbă, o cultură, o istorie comună. Chiar dacă Rusia a anexat jumătate din Moldova în 1812, iar Stalin a ocupat-o din nou în 1944, aceasta nu a putut fi distrusă”, explică istoricul român.

Pentru români, diferența este evidentă, dar mai puțin pentru cei mai puțin educați. Moldova este un ținut istoric din estul României, din care Republica Moldova este doar o parte. Soarta acestei regiuni a fost tulbure – Rusia a controlat o parte din ea în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Din anii 1940, o parte a Moldovei a devenit RSS Moldovenească în cadrul Uniunii Sovietice.

„Majoritatea populației Republicii Moldova a rămas vorbitoare de limbă română. Orașele au fost rusificate și compoziția lor etnică s-a schimbat semnificativ, printre care: prin afluxul de oameni din alte părți ale Uniunii Sovietice. Totuși, locuitorii satelor au fost majoritatea romani, desi se ziceau moldoveni, pentru ca acolo s-au despartit in 1812;Numele tarii.- spune Gosu.

Cel mai bun mod de a sărbători împlinirea a 106 de ani de la unirea Basarabiei (tărâmul istoric dintre Nistru, Prut și litoralul Mării Negre – BAP) cu România este de a evidenția relațiile dintre popoarele ambelor maluri ale Prutului și de a mulțumi României. „Pentru sprijinul său continuu pentru îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor Republicii Moldova și pentru eforturile viitoare de a deveni o țară dezvoltată și independentă în marea familie europeană, alături de România”, a declarat miercuri Președintele Republicii Moldova, Mia Sandu.

„Sprijinul pentru Moldova este o obligație istorică – (oamenii ei – PAP) făceau parte din România. Le-am permis să se predea lui Stalin fără luptă, iar noi suntem responsabili pentru soarta lor”, insistă Gosu.

Citeşte mai mult

Moldova a declarat 28 iunie 1940 ca zi a ocupației sovietice

După cum subliniază, în primii ani ai prăbușirii Uniunii Sovietice și ai instaurării Moldovei independente, atitudinea României a fost ambiguă: „Pe de o parte, Bucureștiul a recunoscut și a declarat imediat independența Republicii Moldova. revendicări teritoriale.Pe de altă parte, guvernele românești succesive au alimentat campania sindicală și i-au tolerat pe revizioniști.

„Intrarea în UE și NATO a forțat România să-și realinieze narațiunea politică față de Moldova în timpul regimului președintelui (Dreyan) Băsescu (2004-2014 – PAP). De mai bine de 15 ani, România susține aspirațiile europene ale Moldovei, făcând-o a doua ţară vorbitoare de limbă română din UE „Sperăm că asta se va schimba pentru că aderarea la NATO nu este o problemă în acest moment”, spune Gosu.

Rămâne o întrebare deschisă cât de profundă este de fapt această apropiere raportată. „Ani de zile, mai ales în anii ’90, moldovenii nu au inspirat entuziasm, au avut o presă proastă în România și au fost asociați cu crima organizată la Moscova, Kiev și chiar până în Caucaz”, recunoaște Gosu. Moldovenii înșiși nu s-au agățat de România, ci au văzut-o ca pe o poartă spre Italia, Spania, Franța sau Germania.

Citeşte mai mult

În Moldova a fost dezvelită o murală poloneză; Se referă la tradițiile locale, conectându-le cu textele poloneze

„Moldavenii asociază românii cu Rusia din cauza trecutului lor sovietic, și pentru că vorbesc rusă între ei. Până în ziua de azi, sunt considerați adesea pro-ruși. În armată, în servicii, există memorie instituțională – în perioada interbelică, și pentru că vorbesc rusă între ei. mulți agenți sovietici au venit din Basarabia”, explică Gosu.

Potrivit sondajelor, dreapta radicală românească, care susține unirea cu Moldova și uneori cere o revizuire a granițelor (despre unificarea „tuturor pământurilor istoric românești”), are aproximativ 25 la sută din voturi. A sustine. Pe străzile din București poți vedea uneori o inscripție pe un perete: „Basarabia România”. În conversații, românii nu își ascund uneori ura față de moldoveni, considerându-i români, da, mai degrabă „clasa a doua”. De aceea unii sunt entuziasmați de ideea unificării – în primul rând, ar fi un cost mare pentru București din punct de vedere economic. La rândul său, sprijinul pentru aderarea Moldovei la UE este larg răspândit.

Gosu arată că din punctul de vedere al Bucureștiului, Moldova este și o problemă importantă de securitate. Potențiala răspândire a războiului din Ucraina în Moldova nu se referă doar la faptul că va afecta o altă țară, vecină României. „Nu uitați că în Moldova sunt aproximativ un milion de persoane cu cetățenie română”, amintește informatorul PAP.

Succesul Moldovei și reușita integrării sale europene vor fi o oportunitate de a declara succesul și în România. Deocamdată, însă, acest succes este departe de a fi atins, iar Moldova se confruntă cu o serie de probleme, inclusiv încercările agresive de destabilizare ale Moscovei în diverse sectoare – de la politică și mass-media până la economie și energie. Transnistria separatistă controlată de Moscova și Caucazul pro-rus ar putea deveni surse potențiale de probleme.

„Diplomația română a investit, fără îndoială, mult timp în sprijinirea Moldovei, iar victoria ei va fi o victorie uriașă pentru România. Totuși, cred că la București, diplomații și cei care se ocupă de politica externă înțeleg că Ucraina este foarte importantă și importantă. viitorul regiunii și, prin urmare, al Moldovei, depinde de succesul Ucrainei”, a spus Gosu.

Justina Press (PAB)

doar/akl/