Moneda euro există de mai bine de 20 de ani, dar multe state membre UE nu s-au înregistrat încă, invocând reticența drept un obstacol major din motive politice și economice.

Deși toate statele membre UE, cu excepția Danemarcei, sunt în principiu obligate să adopte moneda euro, Suedia, Polonia, Cehia, România, Ungaria, Bulgaria și Croația nu au beneficiat încă.

Suedia, de exemplu, ar putea intra în curând în zona euro dacă ar avea voința politică de a face acest lucru. Dar, din moment ce Suedia a votat împotriva acceptării monedei în 2003, Suedia continuă să evite îndeplinirea unuia dintre criteriile de intrare, amânând astfel intrarea în zona euro.

Vă alăturați Croației în 2023?

Bulgaria și Croația s-au alăturat mecanismului cursului de schimb (ERM II) în iulie 2020, integrând monedele naționale cu euro, care are puține sau deloc fluctuații valutare. Țările trebuie să fi participat la ERM II cel puțin doi ani înainte de introducerea monedei euro.

Jolt Darwaz, membru senior al Centrului Brooklyn pentru Gândire Economică, a explicat: „Acesta este un moment de testare pentru a vedea cum poate funcționa economia națională a națiunii fără potențiale fluctuații valutare.

Bulgaria speră să introducă moneda euro în 2024, iar Croația plănuiește până în ianuarie 2023, cu aprobarea finală în așteptare.

Croația are nevoie de o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene în primăvara lui 2022 și de o decizie a Consiliului Uniunii Europene în vara lui 2022 pentru a-și atinge obiectivul.

Poate inflația să fie o barieră?

Banca Naţională a Croaţiei este încrezătoare că Croaţia, a cărei economie depinde în mare măsură de turism şi servicii, va îndeplini criteriile de acces ale UE.

„Croația îndeplinește practic criteriile de integrare în mod continuu din 2016”. Un purtător de cuvânt al băncii a declarat pentru EURACTIV.

Datorită creșterii recente a inflației, stabilitatea prețurilor croate poate deveni norma. Cu toate acestea, Banca Națională a Croației a susținut că Croația ar trebui considerată că îndeplinește acest criteriu, deoarece prețurile continuă să crească în zona euro.

Potrivit sondajului Eurometer din 2021, majoritatea croaților consideră că introducerea euro va avea un efect pozitiv asupra țării, însă 70% cred că va duce la o creștere a prețurilor.

Gândirea politică în Polonia

Polonia, cel mai mare stat membru al Uniunii Europene, își folosește în continuare moneda națională și nu are voie să intre în zona euro sub actualul guvern.

A declarat economistul polonez și fostul ministru adjunct al finanțelor Stephen Kovalek.

Potrivit acestuia, mulți polonezi se tem că actualul guvern de dreapta ar putea expulza Polonia din UE. Potrivit acestora, aderarea la zona euro este o modalitate de a lega Polonia de unire, prevenind astfel „Polexit”.

Cu toate acestea, din punct de vedere economic, Kavalek este sceptic cu privire la beneficiile aderării Poloniei la zona euro.

„Din cauza monedei naționale, avem un mecanism de contra-rotație care ne va ajuta creșterea economică pe termen lung.„

În timp ce economia globală este într-o poziție bună pentru a ne susține piețele de export, Zlotul crește pentru a controla redresarea economică. Dar dacă vedem o scădere a economiei mondiale, vom vedea că deprecierea Zlotului acționează în direcția opusă – a explicat Kawalek pentru EURACTIV.

Avantajele monedei locale

Brooklyn Darwaz este de acord că cursul de schimb va fi un instrument important pentru a face față șocurilor economice.

„În timpul crizei financiare globale, slotul polonez, forintul ungar și coroana cehă s-au depreciat cu 20-30% față de euro, ceea ce a contribuit la transformarea acestor economii”, a spus el.

Cu toate acestea, această activitate în moneda locală nu este practică atât în ​​Bulgaria, cât și în Croația. Bulgaria, de exemplu, își leagă moneda de euro din 1999.

Între timp, Croația are un „euro” mare, ceea ce înseamnă că euro joacă deja un rol cheie în economie prin obligații limitate.

„În cazul Croației, pierderea independenței monetare este mai mult teoretică decât practică, având în vedere valoarea monedei euro și nivelul relativ scăzut al politicii de curs de schimb flotant”, a declarat Banca Națională a Croației într-un comentariu prin e-mail către EURACTIV.

Răbdare în România

În ceea ce privește România, condițiile sunt din nou diferite, deoarece se bazează pe politica sa bazată pe acțiunile partenerilor economici regionali.

„Nu mă aștept ca România să se grăbească să adere la Uniunea Europeană până când Polonia se va apropia de euro”, a declarat Andre Rădulescu, director de cercetare macroeconomică la Panca Transilvania.

În prezent, România nu îndeplinește criteriile integrate.

Potrivit lui Rădulescu, România ar putea îndeplini criteriile de aderare la zona euro până în 2025 și speră ca problema aderării la zona euro să fie reconsiderată.

„În ciuda faptului că este membru al Uniunii Europene, zona non-euro nu este viabilă din punct de vedere economic”, a declarat EURACTIV pentru Radules.

„Pe termen mediu, câtă vreme există euro, România ar trebui să rămână membră a zonei euro”, a adăugat el, adăugând că a fi în afara regiunii înseamnă costuri de tranzacție și rate ale dobânzilor mai mari.

Darwaz a explorat modul în care statele membre UE au performanțe economice în interiorul și în afara zonei euro și a constatat că țările pot avansa în ambele direcții.

„Aderarea la zona euro este o decizie politică. Argumentele economice clar nu favorizează o opțiune față de alta, a spus EURACTIV.

** Articolul a fost contribuit de Joran Radosavljevic, Bokhton Niego și Mathews Kochorsik.

[Edited by Alice Taylor]