Esther Bejarano s-a născut în 1924 în Saarlouis, fiica lui Cantor. Am o educație muzicală. În timpul celui de-al doilea război mondial, părinții și sora ei au fost uciși, iar Esther a lucrat forțat.
În 1943, a fost trimisă în lagărul de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau, unde s-a oferit voluntar la o orchestră de femei, cântând la acordeon de fiecare dată când soseau trenuri pline de evrei din toată Europa.
„Ne-am jucat cu lacrimi în ochi. Noii veniți ne-au făcut semn cu mâna și ne-au aplaudat, dar am știut că vor fi duși direct la camerele de gaz”, și-a amintit ea într-un interviu acordat Associated Press în 2010. Mai multe relatări arată că prezența orchestrei a fost înșelătoare în raport cu fața reală a lui Auschwitz.
Deoarece bunica ei era creștină, Bejarano a fost transferată ulterior în lagărul de concentrare Ravensbrueck și a supraviețuit marșului morții spre sfârșitul războiului.
Povestea Esterei Bejarano
În memoriile sale, ea a menționat salvarea soldaților americani care i-au dat acordeonul la care cânta în timp ce supraviețuitorii lagărului de concentrare și ai armatei dansau în jurul portretului arzător al lui Adolf Hitler, pentru a celebra victoria aliaților.
După război, Bejarano a imigrat în Israel, s-a căsătorit și a avut doi copii. S-a întors în Germania în 1960. A lucrat cu copiii ei cântând cântece evreiești în trupa din Hamburg Coincidence, precum și cu trupa de hip-hop Microphone Mafia, pentru a răspândi mesajul anti-rasist în rândul tinerilor germani.
– Nu ești vinovat de ceea ce s-a întâmplat în continuare. Ea le-a spus tinerilor din Germania și din străinătate, dar tu devii vinovat dacă nu vrei să asculți ce s-a întâmplat.
Ministrul de externe al Germaniei de Vest, Heiko Maas, l-a lăudat pe Bejarano, numind-o „o voce importantă în lupta împotriva rasismului și antisemitismului”.
(umed)
„Antreprenor. Pasionat de muzică. Comunicator pe tot parcursul vieții. Aficionat general la cafea. Bursier pe internet.”