INTERIA.PL Afaceri pe Twitter. Alăturați-vă nouă și citiți știrile economice

Potrivit Eurostat, în perioada 2010-2020 România a fost a treia țară cu cea mai rapidă creștere din regiunea noastră. PIB-ul său a crescut cu 41,6 la sută în acea perioadă. Doar Lituania (53,5%) și Letonia (42,4%) au crescut mai repede, iar Polonia a ocupat locul cinci cu 34,9%.

Situația este mult mai interesantă împărțită în zone individuale. În Polonia, regiunile statistice corespund județelor (doar Mazovia este împărțită în regiunea Varșovia și restul), iar în România, multe unități administrative sunt grupate într-o singură regiune statistică. Pentru comparații, merită să folosiți PIB-ul pe cap de locuitor ca procent din media UE (excluzând Marea Britanie) pentru 2019, adică fără perturbările epidemiologice.

Regiunile selectate în Europa Centrală sunt următoarele: Boemia Centrală 82%, Olensky 74%, Pomorsky 69%, Slovacia de Vest 67%, Malopolsky 65%, Mazovia fără aglomerația Varșovia 63%, Nord-Vestul României 61%, Slovacia de Est 53% și Podkarpackie și Podlaskie 50 la sută fiecare, iar Warmińsko-Mazurskie 49 la sută. și Lubelskie 48 la sută. După cum puteți vedea, nord-vestul României cel mai apropiat de Polonia, adică Transilvania înțeleasă pe scară largă, este deja mai bogat decât multe dintre provinciile poloneze și aproape la fel de bogat ca și Malopolska.

România a început de la un nivel mult mai jos și mai târziu a aderat la Uniunea Europeană, dar Transilvania ajunge din urmă cu bogata provincie Cracovia și Zakopane. Am întrebat autoritățile Malopolska dacă, în opinia lor, regiunea romană se dezvoltă bine, sau poate Malopolska este prea lentă în ceea ce privește posibilitățile generate de fosta capitală și Tatra. Corectarea tezei despre bogata regiune Tatra. Atractia turistica din Bodhill nu poate fi comparata clar cu generarea ridicata de PIB a zonei. Subregiunea Nowy Targ aparține regiunilor cu valori scăzute ale PIB-ului pe cap de locuitor, nu numai din districtul Malopolsky, ci și din întreaga țară. Poziții puțin mai înalte în clasament au fost obținute de subdistrictele nowosądecki și tarnowski – a răspuns Dawid Gleń, purtătorul de cuvânt al Biroului Mareșalului din Cracovia.

De asemenea, adaugă, Malopolska vede potențialul României. – România este al optulea ca important partener de export și al 21-lea partener în ceea ce privește importurile pentru provincie, informează vorbitorul și dă câteva exemple de companii poloneze care au investit în România: Blachotrapez, Can Pack, CCC și Pepco. Podkarpacie, mai apropiată geografic, caută și ea cu interes românii. „Guvernul provincial cooperează cu regiunea românească a provinciei Maramures. Principalul subiect care ne leagă este presiunea pentru strategia macroregională pentru Carpaţi”, a scris biroul de presă al Biroului Mareşalului din Rzeszow. Podkarpacia și Transilvania sunt relativ apropiate, dar nu se învecinează între ele. Pe drum sunt fie Transcarpatia ucraineană, fie regiuni din Slovacia și Ungaria.

Dezvoltarea acestei părți a Europei este împiedicată de lipsa legăturilor de transport. Principalul factor de cooperare cu România este dezvoltarea infrastructurii între Podkarpacie și estul Slovaciei, care nu este investită în transporturi, spre deosebire de zona prosperă de vest a țării. Descoperirea se poate produce datorită construcției Drumului Via Carpatia și a Căii Ferate Carpatia, de exemplu. Subcarpatia cu Transilvania. Shimon Haupto, purtător de cuvânt al Ministerului Infrastructurii, ne-a spus că momentan nu putem conta pe refacerea trenurilor Varșovia-Cracovia-Koszy-București, care erau populare în anii ’90. Va fi posibil să ne gândim la asta doar după ce linia proiectată Podłęże-Piekieko a fost pusă în funcțiune până acum, cu condiția să existe investiții similare pe partea slovacă.

Jacob Ogino

03.01.2022

Dzenic Gazzetta Browna